………………………………………………………………………..
Atâta sã nu uitati:
cã el a fost un om viu,
viu,
pipãibil cu mâna.Atâta sã nu uitati
cã el a bãut cu gura lui,-
cã avea piele
îmbrãcatã în stofã.
Atât sã nu uitati,-
cã ar fi putut sã stea
la masa cu noi,
la masa cinei celei de tainã.
Atât sã uitati! Numai atât,-
cã El a trãit,
înaintea noastrã…
Numai atât,
în genunchi vã rog, sã uitati! ……………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………….